Ce este poluarea?

Protecția mediului reprezintă o componentă esențială a sănătății publice și un pilon central al practicii medicale moderne. În contextul actual, caracterizat prin urbanizare accelerată și creșterea nivelului de poluare, relația dintre mediul înconjurător și sănătatea umană devine din ce în ce mai evidentă. Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu susține promovarea unui stil de viață sustenabil și a unei educații medicale orientate spre prevenție și responsabilitate ecologică.

Poluarea mediului include totalitatea factorilor fizici, chimici și biologici care alterează calitatea aerului, apei și solului. Printre cei mai frecvenți poluanți se numără particulele fine în suspensie (PM2.5 și PM10), oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, pesticidele și metalele grele precum plumbul sau mercurul. Sursele acestora sunt variate și includ traficul rutier intens, activitățile industriale, agricultura intensivă și gestionarea inadecvată a deșeurilor.

Expunerea la acești poluanți are efecte semnificative asupra organismului uman, afectând multiple sisteme și organe.

Tipuri de poluanți și surse

• Poluanți atmosferici: particule fine (PM2.5, PM10), NO₂, SO₂, ozon
• Poluanți chimici: pesticide, metale grele (plumb, mercur), nitrați
• Poluanți biologici: alergeni, microorganisme
• Surse: trafic rutier, industrie, agricultură intensivă, deșeuri și arderea acestora, produse chimice și materiale plastice

La nivelul sistemului respirator, poluarea aerului este direct asociată cu iritații ale căilor respiratorii, scăderea funcției pulmonare și creșterea susceptibilității la infecții. De asemenea, contribuie la apariția și agravarea unor afecțiuni precum Astm bronșic și Boala pulmonară obstructivă cronică, având un impact major asupra calității vieții pacienților.

Sistemul endocrin este afectat în special de expunerea la substanțe cunoscute sub denumirea de disruptori endocrini, cum ar fi bisfenolul A sau ftalații. Aceste substanțe pot interfera cu echilibrul hormonal, determinând tulburări de fertilitate, dereglări metabolice și chiar creșterea riscului de afecțiuni precum cancer tiroidian.

Care este sursa principală de poluare a aerului în Cluj-Napoca?

• Se estimează că 900 de persoane în Cluj-Napoca mor anual datorită poluării aerului
• Cea mai mare sursă de poluare a aerului provine din domeniul transporturilor
• Iarna, între 50 și 70% din poluare provine din aerosolii rezultați din combustia biomasei (sobe, agricultură și grădini)

În anul 2025:

• 222 zile au avut PM2.5 peste pragul OMS de 5 µg/m³;
• 70 zile au depășit pragul OMS zilnic de 15 µg/m³.

Aceasta înseamnă:

• peste 60% din an aerul nu a respectat recomandările Organizației Mondiale a Sănătății
• aproape 1 zi din 5 a avut poluare ridicată.

Sfaturi pentru evitarea expunerii excesive la poluarea aerului

• Planificarea activităților in aer liber, atunci când și unde nivelurile de poluare sunt mai scăzute.
• Evitarea exercițiilor fizice în apropierea drumurilor aglomerate sau a zonelor industriale.
• Când nivelurile de particule în aer liber sunt nesănătoase, amânarea activitateatii până când aerul este mai curat sau mutarea în interior.
• Schimbarea nivelului de activitate: când aerul este mai poluat, prestarea unei activitati fizice mai usoare, care sa reduca expunerea la poluare (de exemplu, plimbare în loc de alergare).
• Schimbări în stilul de viață: renunțarea la fumat, consumul de alimente sănătoase, mai multă mișcare
• Respectarea indicatiilor de tratament si a medicatiei prescrise de medicul curant.